Istodor de sfirsit de saptamina: ponturi, socuri, aventuri

Categorii: Aici plecam de-acasa, Hotel, pensiune, somn, Londra, Omul. Interviu

281578392_6fa27e1a4aIata-l pe Iulian Comanescu fata-n fata cu somnul. Unde doarme? Experientele nebune din Israel, de la Londra, cele de la 5 stele sint toate aici. Oricit de bine arata somnul si micul dejun, Iulian tinjeste dupa un lucru simplu: ” E grozav sa ajungi in virf de munte.” Pozele calatoriilor lui Iulian se pot gasi la doua adrese:

http://picasaweb.google.com/iulian.comanescu

http://www.flickr.com/photos/iuliancomanescu/

Intimplari timpite.

Multe din experienţele tracasante se metabolizează foarte bine în timp, sunt printre cele mai relevante lucruri care ţi se întîmplă în călătorii, presupunînd că ai atîta minte încît să n-o încurci cu adevărat.

  • în Israel, ne-am rezervat la un hotel arăbesc, din poarta Jaffa (intrarea în Oraşul Vechi). Am ajuns pe la 2 noaptea cu valize, cu tot, şi era un cetăţean neînchipuit de obraznic care ne-a zis că nu mai are cameră. Pretindea că e sîmbătă, 3 ianuarie, dar era sîmbătă, 2 – nesimţitul avea calendarul din 2009 pe perete. A susţinut că ne cazează în altă parte şi ne cheamă un taxi, am luat-o din nou cu valizele la vale. Nu era niciun taxi comandat de bulache ăla, ne-am suit în primul pe care l-am văzut şi am zis “Crowne Plaza”.
  • Taximetristul ne-a dus la Ramada, am zis că-i ok, ne trebuia un hotel cu multe camere şi patru stele. A fost în regulă, chiar dacă s-a dovedit că am stat în locul cel mai periculos din Ierusalim, zilele alea: era plin de domni cu chiupă şi cîrlionţi şi doamne cu breton, s-a dovedit că acolo e un congres al Organizaţiei Mondiale a Sionismului. S-ar putea să fi vorbit şi de noi, că la micul dejun eram singurul cu tricou roz. Kosher e mişto, totuşi, după atîta porc de Crăciun. Salată, brînză, peşte. Nu cred că le-am combinat cum scrie-n Talmud.
  • Altădată am tăiat-o intempestiv la Londra, şi i-am zis agentului să ne rezerve un hotel lîngă metrou. Ne-a rezervat, dar lîngă Wembley Central, adică în afara Londrei, vreo 30 de staţii pe linia maro, Bakerloo. Am aflat că zona aia se cheamă Londonistan, sunt pakistanezii şi tot restul. După ce ne-am strîmbat la cum arăta hotelul pe dinăuntru (pe dinafară, în poză, era victorian, mişto) am gustat experienţa foarte tare, fiindcă drumul cu metroul e iniţiatic, vezi moacele şi aşa mai departe.
  • Ce să mai faci la Londra a nu ştiu cîta oară? Să mai pozezi odată Coloana lui Nelson cu aparatul tău mai scump, de anul ăsta? Am prins Diwali, festivalul hindus, artificii şi chestii, am băut apă minerală de la un butic Halal, mai ieftină ca-n Bucureşti. Am deschis pentru prima oară radioul din telefon şi l-am pus să caute posturi, era plin de chestii supercool, de la Panjabi la electro londonez şi chestii. Radioul ăla e un instrument epistemologic în călătorii, dacă-i dai autotune afli o mulţime de chestii despre lumea aia. Nu trebuie să pricepi limba…

5 stele nu înseamnă acelaşi lucru peste tot

  • Charlotte Street Hotel din Soho e ceva, mic, art nouveau, superşic.
  • Cinci stele la Ein Bokek, Marea Moartă, Israel, egal o chestie superconfortabilă, plină de nişte babe spăimoase, în care îţi trăieşti bătrîneţea în avans – la început a fost senzaţia aia bizară că n-avem ce căuta cu babele, după aia ne-am uitat cu un fel de admiraţie şi cu ideea că ar fi bine să mergem şi noi la disco atunci cînd om avea 72 de ani. Moşii erau mai scofîlciţi şi mai placizi, nu ştiu de ce.
  • La Berlin am stat într-un Mövenpick, un lanţ elveţian care nu e culmea culmilor în general, dar acolo e ceva. Cred că nu-s cinci stele, ci patru, dar e o fostă fabrică Siemens din care au păstrat unele fiare în chip de decoraţiuni, totul făcut senzaţional şi nu cred că depăşeşte 100 de euro pe noapte. Un pat în mijlocul camerei, destul de kinky, şi mic dejun grozav.
  • În general caut patru stele şi văd ce se iscă de-acolo, pot fi cele mai variate lucruri. Nu neapărat bune – în Israel, minibarul a fost totdeauna gol. Am pus nişte apă de la butic în el, desigur.

Natura

  • Israelul a fost pentru mine multe peisaje, de exemplu.
  • La fel şi Armenia, care e o alternanţă stîncă-groapă.
  • În Anglia te zăpăcesc culorile - sunt alea din clipurile Beatlesilor, despre care credeam că-s peliculă degradată, dar nu, aia e. Ţine de unghiul cu care intră razele solare în atmosferă şi distanţa pe care o au de parcurs.
  • Altfel vreau în pădure, cu sau fără grătar, pe o pătură. Cînd eram puşti mergeam cu cortul pe munte. Era grozav.
  • M-am nesimţit, îngrăşat, alcoolizat, nicotinizat. La un moment dat, cînd aveam vreo 21 de ani, mi s-a părut foarte cool să bem vin cu halba de bere, într-o crîşmă din Buşteni, cu doi-trei ani înainte stătusem cîte două săptămîni în Apuseni cu sacul de dormit şi conserve.
  • Încă mai tînjesc după senzaţia aia, nu după vinul la halbă, e grozav cînd ajungi în vîrf, poate cînd o să mă las de fumat şi o să mă gîndesc să fac ceva nou. Nou-vechi.

Taguri , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

2 comentarii

  1. Comentariu scris de club med-ical
    Publicat la data de 25.1.2010, ora 6:59 pm

    sfinte sisoie: cuvinte care nu exista, ton afectat, cateva excursii de ageamiu in strainatete relatate cu suficienta calatorului aparent experimentat (dar care nu stie sa-si rezerve un hotel in centrul londrei), si in primul rand, dorinta de a parea ceea ce nu esti.

    un fel de scriitoras.

    no offence.

  2. Comentariu scris de Mihai
    Publicat la data de 26.1.2010, ora 12:03 pm

    Mda, intradevar, nu exista internet? Google Maps sau ceva asemanator, sa vezi unde e localizat hotelul? De hotel naspa in Londra am mai auzit si de la altii (tot iarna si ala avea geamuri sparte), dar cea mai mare diferenta intre “advertising” si realitate am simtit-o in Egipt. In Cairo am stat la un hotel de 4 stele (egiptene, SIC!), caruia eu nu i-as fi dat nici 2 stele. Televizor din anii 80, prosoape “gri”, cada galbena. Unii din grup s-au trezit cu diverse lucruri furate la plecare (jeans, parfum).

    PS: linkurile te trimit la un “outlook exchange” si necesita autentificare. Merg daca faci copy/paste intr-un browser.

Trackbacks

  1. Jocul uichendist Ianuarie 2010: 5 kile de vin rosu Recas. Pentru 3 zile din viata ta. » uichendist.ro
    28 January 2010

Lasa un comentariu


La 220

Aboneaza-te la RSSFii la curent! E gratis! Aboneaza-te prin RSS si citeste articolele in feedreader imediat dupa publicare.

Pub

Comentarii recente

Uichendist pe Twitter

No public Twitter messages.

Youtube, eu tube, noi tube