Istodor de sfirsit de saptamina: ponturi, socuri, aventuri

Categorii: Aici plecam de-acasa, Albania

DSC07685Simona ne este calauza in Albania. A ajuns la Korcea:

De vazut: Catedrala ortodoxa (orb sa fii sa nu o vezi) ; hanul Elbasan si bazarul otoman, muzeul de arta populara (cu minunate icoane rare), moscheea Mirahori, strazile vechi din spatele bisericii ortodoxe, cartierele turcesti. Oamenii.
De dormit: exista pentru toate buzunarele: de la Han Elbasan sau Valbona (low cost) pana la hotel Grand sau Regency. Costa intre 7 si 40 Eur/noapte. Toate aproape de centru si strada principala.
De mincat si de baut: Taverna Vassili – in centru, o casa portocalie stridenta, mincare delicioasa, specialitati locale si peste bun (5-8 euro)
La chioscuri sau cafenele in strada, un gjiros bun e 1 euro, cafeaua e 0.5. Vila Temistokli – salep, cafele, ceai, vinuri, cocktailuri, inghetate, totul intre 0.5 – 3 Euro

Orasul Korcea e ca o oglinda : cei pe care-i dor praful, maneaua, provincia, gropile, saminta, complexul de cultura minora, pestritul, se pot anestezia cu un raki la Vasport – terasa fancy de langa catedrala si se pot apoi refugia in hotelul Regency (multe stele, made in USA).
Pentru avizi si nostalgici de toate felurile – orasul se savureaza cu toate simturile.
E o vizita in trecutul tau, cu un picior in ziua de azi: amestec de cartiere vechi, cafenele noi cu mese emailate, praf, spatii inca libere, modernitate si spoiala, timp dilatat, oras de provincie de anii 80-90 cu strazi de secol 18 si internet cafe-uri, pizzerii, inghetata la cornet, GPS, incetineala, consignatii, kitsch, orare incerte, blocuri, gogoserii, aprozare cu de toate, bancomate, internet-cafe, cluburi.

DSC08034Timp de citeva decenii, albanezilor le-a fost interzis orice fel de manifestare religioasa. Acum, cea mai mare comunitate ortodoxa din Albania – care traieste in Korcea – isi are simbolurile la vedere – in mijlocul orasului troneaza imensa Catedrala a Invierii, cu arhitectura dubioasa si rozuri de crema de prajitura comunista. N-ai indreazni sa mai speri dar are un surprinzator interior auster, mai potrivit celor sfinte.
Ascunse pe stradute, gasim alte biserici vechi si monumente ce merita o privire: biserica aromanilor; vechea moschee Mirahori (sec.15); universitatea; muzeul de arta medievala.

Mertzane, mertzane la greu, cea mai mare concentratie de mertzane pe care am vazut-o vreodata. Noi si vechi, pentru bogatani dar si pentru pustime : n-au ce face ?- se suie cate sase in mertzan si dau ture pe strada principala. Maieuri cu gaurele. Ascultăm intr-o masina hitul momentului “Alo, alo, ambulanta” – o turbo manea, ne tavalim pe jos de ris. Senzatie de vacanta, ca nimic nu te poate supara. Seara ne refugiem la Villa Themistokli – un bar elegant, cu gradina, gasim concert de jazz live, cafele perfecte si vin bun, ne-a uns pe suflet.

Barbatii sunt mult mai vizibili decit femeile in spatiile publice. Ele, in schimb, mai frumoase
“Les jeunes filles en fleur” –ghicesti albanezele de la o posta, n-am vazut orasence tinere sa iasa nici nici pana la aprozar necoafate, nearanjate, nedecorate cu tocuri, posete, fixativ.

DSC07682Strada principala e marginita de flori si copaci, foarte animata in special seara, vezi tot si pe toti, arunci ocheade in curti unde oamenii-si beau cafelele; case frumoase vechi. Catei. Chioscuri de inghetata (akullore) buna si ieftina, la cornet sau la pahar, o cumpara de la liceeni pana la cupluri de batrinei. Cafenele bune – expresso italian sau turceasca la ibric, preturi ca-n la barul Garii Dorohoi.

In bazarul otoman (pazari), pe vremuri forfoteau negustori italieni, rusi sau nemti. Alaturi, Hanul Elbasan, fost caravanserai, un frate albanez al Hanului lui Manuc.
In piata gasesti fructe proaspete, maturi, bigudiuri, seminte de plante, pantofi, conserve, orice.
Daca te asezi pe o bordura privesti brusc bazarul de la inaltimea copilariei. Acadele, cosuri de rachita pline, oameni de vorba; biciclete, praf, aprozare, seminte, inghetata, hala de peste, siraguri de arde iuti, pepeni, porumb fiert  Fum, mici, porumb, seminte la cornet, improvizatie.

Nu poti sa te pierzi. Oamenii sunt saritori si comunicativi, atunci cand nimeni nu intelege nimic din ce vrei se trece la gestica si mimica, intreaba pe altii, nu-ti lasa problema nerezolvata. Cand mi-am pierdut portofelul, toata strada s-a mobilizat si s-a oferit sa ma ajute. L-am gasit 

Altele : ghiduri de conversatie si harti se gasesc in librarii; tot acolo, suveniruri dar si rechizite cum n-am mai vazut de 15 ani. La alimentara, nu ratati borcanele cu dulceata de smochine, divina!
Dictionar inclusiv fisiere audio, aici http://france.kosovo.free.fr/HTML/glossaire.htm;

micro dictionar: gezuar (noroc, in traducere exacta bucurie), faleminderit (multumesc), nuk kuptoj (nu inteleg).

Taguri , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

6 comentarii

  1. Comentariu scris de madison , jimmy
    Publicat la data de 4.3.2010, ora 12:46 am

    Bunicul,din partea mamei,era ALBANEZ de origine.. turc ! Născut în Macedonia ( a făcut armata în Zagreb ) s-a stabilit în oraşul lui Brâncuşi prin anii’30 ! A trăit în Craiova şi Ploieşti 27 ani fiind un renumit cofetar al acelor timpuri !! E îngropat în Bucureşti iar eu habar’n-am ce ‘’sînge” pot avea…

  2. Comentariu scris de istodor
    Publicat la data de 4.3.2010, ora 4:40 am

    pentru dornici de mai multa Albanie, miine calauza noastra Simona ne plimba prin Moscopole si Bobostita.

  3. Comentariu scris de Alienor
    Publicat la data de 4.3.2010, ora 1:12 pm

    jimmy, credca toti de prin partile astea [si sud dunarenii asijderea] avem un pedigree etnic mixt …si asta nu-i rau :) In forfoteala aia din timpul convietuirii in imperiul otoman, oamenii invatau sa se descurce, multi vorbeau cel putin doua limbi daca nu chiar 3 (ma refer la negustori si calatori). Ce poveste trebuie sa fi avut si bunicul tau :) nu mai ai poze, scrisori, sa sapi pe urmele familliei?

  4. Comentariu scris de STUDENTU
    Publicat la data de 5.3.2010, ora 2:37 pm

    Intr-adevar iti aduci aminte de Romania anilor 90. Ce m-a uimit este viteza cu care se dezvolta fata de noi. Cred ca in 10-15 ani ne depasesc. Raman totusi probleme mari de rezolvat cum ar fi cea a gazului in capitala, a transportului in comun care cu exceptia catorva autobuze vechi lipseste, canalizarea care se varsa in mica lor “Damnbovita” ce trece prin mijlocul orasului, opririle de curent de cate 2 ore de doua ori pe zi, si asta numai in capitala, unde zici ca se traieste mai bine.
    Recomand cafeaua expresso care este servita aproape peste tot impreuna cu un pahar mare de apa cu gheata, prajitura “trelece” (asa se citeste), pestii levrec, troft si cotza precum si crevetii prajiti pe frigaruie (carcalaci in albaneza).
    Simona, ar fi interesant sa scrii si despre casa Iorga daca ai fost prin zona.
    Mic dictionar: paine – buca, pui – p..a, gat – ceaf (astea m-au distrat)
    Buna dimineata – mir brama, Buna ziua – mirdita, Buna seara – mirminghez.
    Lumea nu prea se descurca in engleza dar este imposibil sa nu dai de cel putin un tanar care sa fi facut facultatea in Romania si care sa stie limba romana. I-am intalnit peste tot, in pizzerii, hoteluri, restaurante, magazine.

  5. Comentariu scris de Alienor
    Publicat la data de 5.3.2010, ora 3:38 pm

    Student, au avut si ei Caritasul lor si o gramada de greutati dar e drept, se misca energic..
    La casa iorga nu am fost, sper ca anul asta sa vad mai mult din Albania… In afara de romana (multi studenti albanezi dar cu siguranta si aromani au venit aici la studii) in multe orase oamenii stiu un strop de straineza, au fost plecati la munca ori au avut pe cineva plecat. Iar copiii vorbeau cea mai misto si corecta engleza :) invatata probabil la scoala.. cit despre dictionar; multi romani s-au hlizit pozand reclamele la pui ;) ‘Buca’ ar putea fi legat de bucate, mincare adica, ceea ce e interesant. Avem in comun si celebrele barza-viezure-minz-gard sau asa ceva, dar e cam greu sa conversezi folosindu-le ca baza:)
    multam pentru sugestiile culinare.

  6. Comentariu scris de Dianora
    Publicat la data de 6.4.2010, ora 12:38 pm

    Ce frumos! Si eu sper sa ajung prin Albania curand. De cateva luni am o nebunie de a mea sa strabat Balcanii, dar in special sa vad Macedonia si Albania. Ca prin Serbia si Muntenegru nu este atat de greu, si parca nu sunt vazute chiar ca taram necunoscut si salbatic.

Trackbacks

Lasa un comentariu


La 220

Aboneaza-te la RSSFii la curent! E gratis! Aboneaza-te prin RSS si citeste articolele in feedreader imediat dupa publicare.

Pub

Comentarii recente

Uichendist pe Twitter

No public Twitter messages.

Youtube, eu tube, noi tube