Istodor de sfirsit de saptamina: ponturi, socuri, aventuri

Categorii: Uncategorized

cf126763ad86fa932ba342726f41dea1c80e159df2d9f3da761e299d8c47b27dd40e4a37096c927f907b07d12a7ee376474ecac6959a0ceb6a3da1f9f2fb0c4bRazvan Terenche a raspuns pe lung. Mihai Buzea a intrebat pe scurt.

MB: Si-n Bolivia?
RT: Stai sa-ti zic. Am intrat in tara pe la Uyuni, care e un fel de oras de frontiera… adica, ma rog, e primul oras bolivian de dincolo de frontiera, ca la aia granitele sunt pur formale, nu ca-n Europa. E un punct de vama undeva in plina pustietate, daca vrei sa treci pe langa, n-ai decat!
MB: Da’ tu ai trecut prin vama, ca esti corect…
RT: Corect. Am venit c-un autobuz de cosmar pana la vama boliviana, iar de-acolo pana la Uyuni am luat alt autobuz, si mai de cosmar!
MB: Adica cum?
RT: Adica autobuze d-alea stahanoviste, vechi ca naiba, cu suspensii inalte, pline cu localnici incarcati cu bagaje, cosuri, papornite, gaini, capre, ma rog, cu ce merge omul la iarmaroc. Aglomeratie, ca la concurs. Lumea – trasa la costum.
a41d73e1de7c341e63691bf7e000f08018d5b608b1f55fd0761e299d8c47b27dc67540a420fb2e1fe47c6a8875da2349474ecac6959a0ceb6a3da1f9f2fb0c4bMB: Ma iei la misto? Tarani la costum?!
RT: Da, ma. Chola, costumul din Anzi, purtat de femei, il stii, costumul ala cu palarie barbateasca.
MB: Sincer, nu.
RT: Cum sa-ti explic? E vorba de un costum, de o tinuta, de un mod de viata, intr-un fel: o chola nu este doar o femeie imbracata traditional, e mai mult decat atat, e-un fel de simbol. De exemplu, exista concursuri de chola, nu in sens de “care gagica-i mai frumoasa”, ci care e mai autentica. Odata, una din concurente a fost descalificata pentru ca n-avea parul impletit asa cum cere traditia! Adica, avea codite d-alea, doar ca erau false, erau impletite din parul altcuiva.
MB: Bine i-au facut c-au dat-o pe usa afara. Acum am inteles. Si voi incotro ati apucat-o, din Uyuni?
RT: In Tupiza. Asta e punctul de plecare pentru un tur turistic de patru zile, in care te plimba prin zonele lor salbatice, cu obiective d-astea de parc national: vezi deserturi, vulcani, gheizere, lacuri colorate: albastru cobalt, verde smarald…
MB: Cacaniu in picatele. Lasa-ma cu d-astea, doar stii ca-s daltonist. Ceva dihanii ai vazut?
RT: Pai cum? Lame, flamingo, viscacha, nandu…
MB: Ho, ma, stai asa! Ce-s alea?
RT: Pai viscacha e un fel de iepure, doar ca mai mare, iar nandu e un fel de strut, doar ca mai mic!
MB: Pai zi asa, c-ai vazut iepuri si struti, nu ma lua pe mine cu prostii! Pesti erau in lacurile alea?
RT: Poate ca erau, da’ n-am stat eu sa-i caut. In orice caz, intr-unul din lacuri erau niste alge rosii, care dadeau apelor lacului o culoare rosie de mai mare dragul…
MB: Si cum ii zicea lacului?
RT: Pai “Lacul Colorat” ar veni traducerea in romana…
MB: Hai ca esti subtil. Alte lucruri de vazut?
RT: Stiu si eu? Stanci ciudate, sculptate de vant, cam ca Babele din Bucegi, dar cu forme mult mai stranii. Ma, si iar foarte interesant: contactul cu localnicii!
a41d73e1de7c341ef6e5bd5310e1535236eaa75e5e91ce99761e299d8c47b27dc67540a420fb2e1f3ca08c31697c5e3b474ecac6959a0ceb6a3da1f9f2fb0c4bMB: Localnici d-aia care-i jecmanesc pe turisti?
RT: Aberezi! Turul e organizat, nu ai treaba cu bastinasii decat daca vrei tu, altfel poti sa-i ignori bine-mersi. Ma, esentialul e ca sunt foarte saraci, traiesc in case facute doar din piatra, doar acoperisul ce-i impletit din iarba! E-adevarat ca e vorba de-o iarba locala, paja brava ii zice, mai lunga si mai aspra decat iarba necosita de pe la noi. In general, ei sunt foarte buni impletitori si tesatori, lucreaza mult cu lana, care-i principala lor resursa “industriala”, sunt foarte indieni ca trasaturi (la ani-lumina de oamenii din Buenos Aires), si nu inteleg spaniola aproape deloc.
MB: Pai la pronuntia ta, nici nu ma mir…
RT: Nu de asta. Dar pentru ei spaniola e totusi o limba straina, ca ei vorbesc in quechua, limba lor stramoseasca. Bine, ca se mai vorbeste si aymara, da’ tot quechua e lingua franca pe platourile astea inalte din vestul tarii.
MB: A ce suna limbile astea?
RT: A nimic auzit de mine pe planeta asta.
MB. Inteleg. Si pe urma?
RT: Pai turul a fost “in bucla”, ne-am intors in Tupiza, si de-acolo am mers in Potosi.
MB: Potosi?!
RT: Dap. Oras colonial, centru al mineritului din vremea spaniolilor. Altitudine: patru mii de metri. Suferi de soroche de te ia naiba! Adica io am suferit de rau de-asta de altitudine, ca localnicii n-au nici o treaba: orasul e construit in panta, da’ ei dau fuguta pe strazile alea sub forma de scari, de zici ca Doamne feri! Eu ma odihneam pe fiecare palier, copiii de-acolo jucau fotbal toata ziulica. Altfel, e un loc in care ei ce vedea: mine de argint exploatate si azi ca acum 500 de ani. Te-apuci de minerit la 12 ani si-ti termini cariera la 20, cu plamanii ciuruiti de silicoza. Daca traiesti pana la 30 sau 35 esti un batran venerabil!
MB: N-o fa pe socialistul cu mine, ca ei isi aleg singuri soarta. Ce-ai vizitat in Potosi?
RT: Casa de la Muneda, monetaria. Cate milioane de monede din argint au fost turnate acolo, atatea sute de lei sa am eu acuma!
MB: Nu fi pomanagiu. Altceva?
RT: Pai, legenda lui Huyana Capac, al 11-lea imparat Inca. Cica un taran a descoperit filonul de argint si i-a spus lui Inca. Iar Inca de colo: “Nu-l exploatam acum. Il lasam pentru cei care vor veni in urma noastra!”. Si au venit spaniolii, de i-au omorat pe toti!
MB: Destept baiat Inca asta al tau. A mai facut vreo isprava?
RT: Pai facea baie in lacul dintr-un crater vulcanic, unde e apa calda, ca-s izvoare termale. Am facut si eu baie acolo. Ce ti-e imparatul, ce ti-e Terenche!
MB: Mie-mi spui? Si din Potosi?
RT: Sucre. Asta e una din capitalele lor, cealalta fiind La Paz. Pentru un oras bolivian, Sucre e foarte mare, da’ tot cu aer rural, cumva improvizat – afara de centru, unde ai cladiri coloniale. De-aici am facut excursii prin imprejurimi, unde ne-am socializat cu bastinasii. Sate cu multa marfa pentru turisti: Candelaria, Tarabuco, mai multe. Oricum, ce nu vand turistilor poarta ei. Toti sunt in poncho-uri. Ala care are poncho nou e prost negustor: inseamna c-a ramas cu marfa nevanduta.
MB: Pierzi, castigi, negustor te numesti. De-acolo?
RT: Spre La Paz. Nimic deosebit aici, ca tot orasul e un imens iarmaroc. Toata lumea vinde cate ceva, iar preturile sunt chiar mici. Eu mi-am luat blugi.
MB: Sa fii iubit. Apoi?
RT: Spre Copacabana, pe malul lacului Titicaca. Orasul asta are si plaja, ma, de-i zice tot Copacabana, m-ai inteles?
MB: Ca aia din…
RT: Ca aia. De-acolo am mers cu barca pana la insula Soarelui, care-a fost insula sfanta pe vremea incasilor. E plina de temple si de locuri de cult. S-a bagat multa munca in ea, ca e foarte amenajata: de exemplu, toate dealurile sunt terasate, cu ziduri de piatra.
MB: A, adica scalvii incasilor au muncit, nu bolivienii de-acum!
RT: Exact. De-acolo am navigat c-o barca cu panze pana pe insula Lunii, ceea ce e ceva, zic eu.
MB: Mare chestie! Si mai departe?
RT: Inapoi pe mal, la Tiwanaku de data asta. Aici sunt niste ruine enigmatice, carora nici un savant nu le-a gasit inca spilul, desi ipoteze sunt cu duiumul. Chestia e ca civilizatia care a lasat monumentele astea a disparut fara urma, inainte de incasi. Si n-au lasat nimic scris. Deci nimeni nu stie de unde sa-i ia!
MB: Pai ce, incasii au lasat ceva scris?!
RT: Nu, dar despre ei au scris spaniolii! Despre Tiwanaku astia n-a scris nimeni. Cine sa scrie? Incasii, care nu cunoasteau scrisul?!
MB: Sa traiesti. Si zici ca sunt vestigii meseriase? Eu de ce n-am auzit de ele?
RT: N-ai auzit tu de multe. Kalasasaya, Akapana, Pumapunku iti spun ceva? Poarta Soarelui?
MB: De asta parca stiu. Da’ nu-i in Madrid?
RT: Imi pierd timpul cu tine. Mai bine iti zic ceva mai pe mintea ta: am ajuns la Tiwanaku exact in timpul solstitiului de vara, care la ei e de fapt solstitiul de iarna. Si toti au sarbatorit evenimentul cu chicha, imbatandu-se ranga, ca tine la Vama Veche de 1 Mai. Ca mi s-a facut si scarba.
MB: Numai sensibil nu erai… si pe urma?
RT: Am luat avionul din La Paz spre Bogota, in Columbia.

Taguri , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

Lasa un comentariu


La 220

Aboneaza-te la RSSFii la curent! E gratis! Aboneaza-te prin RSS si citeste articolele in feedreader imediat dupa publicare.

Pub

Comentarii recente

Uichendist pe Twitter

No public Twitter messages.

Youtube, eu tube, noi tube