Istodor de sfirsit de saptamina: ponturi, socuri, aventuri

Categorii: Aici plecam de-acasa, Chisinau

DSC02726“In luna aprilie anul curent am primit o invitaţie de la ICOM Moldova pentru a participa la Conferinţa Internaţionala Muzee si Situri Culturale ale Republicii Moldova si sa realizez eventual un memoriu al călătoriei (travelogue).

Când am discutat cu colegii, prietenii si familia despre acest fapt, aproape toţi m-au întrebat acelaşi lucru: Moldova? Oare pe unde se află?

Aşa a fost, aproape nimeni nu ştia unde se situează Moldova, cu atât mai mult, vreo informaţie asupra istoriei, patrimoniului cultural sau natural.

In mod evident, invitaţia m-a obligat sa iniţiez o mica investigaţie cu privire la pe-atunci misterioasa Republica Moldova.

MOLDOVA

Internetul oferă o mare cantitate de date enciclopedice si in termenul cel mai scurt:

Se amplasează in Europa Orientala;

Are frontiera comuna cu România si Ucraina;

Numără aproximativ 4,5 milioane de locuitori;

Prezintă un teritoriu predominant de câmpii cu dealuri, păduri, lacuri si râuri;

Economia naţionala depinde in principal de Agricultura.

In ceea ce priveşte istoria ţării, începând cu mileniul patru si pana in prezent, informaţia este mult mai vasta:

pic7Acest teritoriu a fost locuit de către daci, a făcut parte din Imperiul Roman, s-a constituit in timpul Regatului lui Basarab, a fost înzestrat cu faptele eroice ale lui Ştefan cel Mare, a fost subjugat de Imperiul Otoman si s-a transformat in Basarabia in timpul Rusiei Ţariste.

Ulterior, s-a constituit Republica Democrată Moldovenească, s-a unificat cu România, iar in urma scenariului nefast al Celui de-al Doilea Război Mondial, a fost cedată sub forma uneia dintre Republicile Sovietice Socialiste si intr-un final si-a câştigat independenţa in August 1991.

Cu ajutorul unei cercetări scurte mi-a parvenit suficienta informaţie pentru a putea da frâu imaginaţiei, astfel încât Moldova nu mai era un loc necunoscut, ci se transforma in unul interesant si suficient de atractiv. Simpla descriere geografica denota un important patrimoniu natural, însa, înainte de toate, acel dinamism uşor apăsător al devenirii sale istorice mi-a sugerat garanţia faptului ca Republica Moldova găzduieşte un bogat patrimoniu cultural, radical diferit de contextul istoric si cultural, pe care îl posed si in care m-am format.

Cînd sa încep? Cui sa-i comunic prezenta/participarea mea?

CHISINAU

Prima oprire: CHISINAU, pe lângă faptul ca este capitala si oraşul cel mai populat din Moldova, cu circa 800 mii de locuitori, deţine un aeroport internaţional, un nod internaţional de cale ferata si o infrastructura dezvoltata de servicii hoteliere, de alimentaţie publica si de recreare.

Presupun ca majoritatea dintre noi, cei care locuim in oraşe precum Mexico City mereu ştim sa apreciem prezenta si vizitarea unor oraşe precum Chişinău.

Este un spaţiu urban uşor de parcurs, inclusiv la pas, fiind notabila prezenţa in aria sa a multor lacuri si spaţii verzi. Se afla in partea centrala a tarii, fapt care ii conferă statutul de punct strategic de referinţa pentru oricare destinaţie de pe teritoriul Republicii.

pic10Muzeul Naţional de Etnografie si de Istorie a Naturii

In centrul oraşului Chişinău se afla Muzeul de Etnografie si de Istorie a Naturii, care este un edificiu notabil pentru cei care îl privesc din afara, pentru ca in contrast cu celelalte clădiri ale oraşului, acest edificiu denota stilul neo – mauritan, care se observa, de asemenea, la interioarele sale.Vorbim despre Muzeul cel mai vechi de pe teritoriul Moldovei, care expune colecţii de geologie, botanica, zoologie, arheologie, cultura si artă populară, printre altele, prin intermediul unui discurs bazat pe conceptul de interacţiune intra natură, fiinţa umana si cultura. La prima vedere, am perceput o muzeografie tradiţionala fondata pe valori istorice, ştiinţifice si culturale ale colecţiilor expuse.

Apoi, treptat au început sa apară surprizele, precum cea al faptului ca animalele mumificate, care la prima vedere îmi aminteau de anticele laboratoare ale naturaliştilor, in realitate fac parte dintr-o colecţie de la finele secolului XIX si care conţine anumite specii de animale deja exterminate in regiune; sau emoţiile aproape infantile pe care le-am trăit la aflarea faptului ca scheletul Dinoterium Gigantisimus este original si ca enumera peste 7 milioane de ani.

Muzeul Naţional de Arheologie si Istorie

De asemenea, in centrul oraşului Chişinău se amplasează Muzeul de Arheologie si Istorie, localizat intr-un edificiu care pe vremuri găzduia primul liceu pentru copii din Basarabia, care face din acesta in sine o piesa de exponat cu un caracter patrimonial.

Expoziţia începe pe criterii cronologice cu o sală mare cu o cupola decorativa şi in continuare, muzeografia se focalizează pe valoarea pura a obiectelor de colecţie: piese arheologice, documente, fotografii, hărţi, arme, vestimentaţie, mobilier, icoane, etc.

In aceste momente, cu siguranţa si datorita naturii mele latino-americane, m-am simţit mai neliniştit si mai atras de piesele, care lipsesc in percepţia mea asupra istoriei, re-construita aproape integral, începând cu Nordul Americii si extremul Oriental al Europei. In acest sens, muzeul mi-a sugerat si mi-a provocat o apropiere de istoria medievală, de icoanele si valorile bisericii ortodoxe si de cele doua războaie mondiale, dintr-un punct de vedere specific, cel al Europei de Est. O remarcă aparte as dori sa fac referitor la o enorma diorama a unei scene din bătăliile din cadrul operaţiunii Iaşi – Chişinău ; care contrastează brusc cu stilul muzeografic anterior si reuşeşte sa-l capteze integral pe vizitator in monumentalitatea sa.

pic24MUZEUL NATIONAL DE ARTA

La câţiva paşi de la Muzeul de Arheologie si Istorie, se afla Muzeul Naţional de Arte, situat intr-un edificiu care se afla in curs de restaurare. Colecţiile sale cuprind pictură, sculpturi, icoane, mobilier si arte decorative, printre care expresiile artistice si lucrări din secolul XVII si pana in actualitate, atât ale artiştilor autohtoni, cat si din alte ţări ale Europei. Fără ca sa fiu un expert in arte, mi s-a părut interesant sa percep in lucrările văzute atât atestări ale localnicilor, cat si influenta stilurilor corespondente diferitor etape ale istoriei artelor mondiale.

Case – Muzee (Case Memoriale)

Al. Pushkin

In Chişinău de asemenea se găseşte casa in care a locuit poetul si nuvelistul rus Pushkin.

pic30Întrebarea este: – Ce căuta Pushkin in Moldova?

Se spune ca poetul a fost exilat cu atribuţii in serviciul unui general al tarului Alexandru I si astfel a petrecut intre anii 1820 si 1823 in Moldova, unde pe lângă o viata festivă si relaxată, a conceput si una din lucrările clasice ale literaturii ruse: Evghenii Oneghin. Casa-muzeu defineşte spaţiul vital si de lucru ale lui Pushkin, cu decoraţiunile, mobilierul, manuscrisele, picturile, litografiile si cărţile de epocă, dar cum mereu se întâmpla in asemenea situaţii, efectul major muzeistic izvorăşte de la emoţia momentului:

- Aici a mâncat! Aici a dormit!! Aici a creat!!

Asemeni lui Pushkin, si noi, intr-un final, ne scufundam in verdeaţa plaiului moldav. La Dolna, vre-o 40 km de la Chişinău, se afla conacul Ralli-Arbore, locul deseori vizitat de Pushkin. Conacul, in prezent muzeu, păstrează atmosfera secolului XIX in toate odăile sale. Insa m-a impresionat si mai mult prin ambientul sau exterior. Nu cred ca exista o alta cale de a înţelege mai bine ce căuta Pushkin in desele sale vizite in casa de la Dolna, decât să te fi aflat aici si sa profiţi de liniştea grădinilor sale si de profunzimea pădurii care împrejmuieşte conacul.

Următoarele puncte de atracţie turistica au fost mănăstirile.

In prima noastră ieşire in direcţia nord-est, la 35 km de Chişinău, am ajuns la mănăstirea Capriana, care este un ansamblu arhitectonic fondat in prima treime a secolului XV si completat ulterior cu biserici anexe in secolele XVI, XIX si XX.

In a doua ieşire, in direcţia nord, la 80 de km de Chişinău, am ajuns la mănăstirea Curchi, care a fost fondata in jumătatea a doua a secolului XVIII si se întregeşte cu alte edificii de cult din secolele XIX si XX.

Atracţia principala este oferita de natura care înconjoară mănăstirea, insa adevăratul impact cultural începe cu prima impresie pe care o lasă formele arhitectonice ale acestor edificii de cult.

Arhitectura este impresionanta, la Căpriana, de exemplu, se observă diferenţele de stiluri arhitectonice respective cu epoca din care provin fiecare dintre acestea, însa elementul constant, mereu prezent pentru mine, este diferenţa conceptuala faţa de modelul meu cultural.

Mă rog, poate nu este bine sa mă exprim astfel, dar cu adevărat aceste clădiri par a fi rupte dintr-o poveste. S-a adeverit si mai interesant interiorul acestor edificii. Ambele mănăstiri au fost restaurate recent, si actualmente sunt locuite de călugări ortodocşi, bisericile funcţionând cu program normal, in timp ce pot fi vizitate. In cazul meu nu pot vorbi de o experienţă religioasă, insa aceste incursiuni in trecutul si prezentul bisericii ortodoxe din realităţile moldave, mi-a conferit o experienţă culturală si estetică de o valoare extraordinară.

ORHEIUL VECHI

O alta mare surpriza s-a adeverit vizitarea Complexului Muzeografic Orheiul Vechi, de care nu sunt sigur daca este un complex muzeografic, un eco-muzeu sau un peisaj cultural, insa cert e ca se întinde pe un areal de 220 ha, localizate la 60 km de Chişinău, unde se regăsesc multiple testimonii culturale ale întregii regiuni. Vestigiile unei cetăţi geto-dacice, unele mănăstiri rupestre, pereţii si fundaţia unei bai publice dintr-un aşezământ vechi denumit Shehr-al-Cedid de origine tătaro-mongola si, Orheiul, o localitate moldavă din secolele XV –XVII.

Poate cea mai atractivă parte a complexului cultural se afla lângă Butuceni, intr-o zona stâncoasă de la malurile râului Răut, unde am vizitat unele mănăstiri rupestre, care iremediabil m-au făcut sa-mi imaginez viata de sihăstrie religioasa si cotidiana a călugărilor ortodocşi care locuiau in aceste peşteri in plina era medievala.

CRICOVA

Când mi-am făcut mica investigaţie personala am aflat prime referinţe la vinurile moldoveneşti; abia ajuns la Chişinău deja am învăţat ce înseamnă HAI, NOROC!! (SANATATE, ESP.); iar vizitele la Milestii Mici si Cricova au rezultat in nişte atestări incontestabile ale importantei viticulturii din Moldova. Ambele crame sunt situate aproape de Chişinău si dispută intre ele calitatea de a fi cea mai mare colecţie de vinuri îmbuteliate din lume. Pe lângă recordurile impresionante, a fost extraordinara experienţa de a parcurge cu automobilul o parte din cele 50 si respectiv 100 de km drumuri subterane, la zeci de metri adâncime si cu o temperatura constantă pe durata întregului an, pentru stocarea in butoaie a vinurilor proprii respectivelor crame.

Când se termina de parcurs strada Pinot, începe strada Cabernet si se traversează galerii imense unde se depozitează milioane de butelii de vin, ceea ce nu este o figura retorica, pentru ca numai colecţia cramei Milestii Mici depăşeşte 2 milioane de butelii de vin. La capătul fiecărei din vizite de la crame, am ajuns in sălile de degustare, unde in sfârşit se poate zice cu ton oficial si hotărât: Hai, Noroc – vinul este cultura!

Nu ai ocazia sa deguşti vinuri bune in fiecare zi, in timp ce un Sommlier iţi explica capriciile pământurilor si vitei de vie, si iţi dirijează toata atenţia si simţurile tale de diletant, înspre o lume de subtile arome de fructe, specii de lemn si plante.

Toate cele relatate reprezintă doar o mica parte din cele petrecute pe durata vizitei de 5 zile in Moldova, si constat cu părere de rău ca limitele vizitei nu ne-au permis sa cunoaştem si alte situri culturale cum sunt cetăţile istorice din nordul tarii sau sa ne permită dedicarea noastră diverselor scenarii oferite de natura acestui teritoriu. In aceste condiţii, apare din fericire necesitatea de a mai face o vizita in Moldova, care intr-un timp atât de scurt s-a demonstrat marea sa bogăţie patrimoniala.

Taguri , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , .
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

7 comentarii

  1. Comentariu scris de victor ciobanu
    Publicat la data de 16.7.2010, ora 1:34 am

    buna treaba, vreau si eu sa beciurile astea despre care atata se vorbeste, dar mai astept sa-mi cumpar o masina sau cel putin o bita.
    100 km, asa pe jos, te faci alcoolic pana-i parcurgi :) ))

  2. Comentariu scris de victor ciobanu
    Publicat la data de 16.7.2010, ora 1:34 am

    sa vaz*

  3. Comentariu scris de marian
    Publicat la data de 16.7.2010, ora 12:14 pm

    Beciurile, le-am vazut:D
    Am si degustat ceva….
    Da acuma vaz si alte lucruri de le-am ratat.

  4. Comentariu scris de NIcoleta
    Publicat la data de 16.7.2010, ora 12:42 pm

    pai mai sunt cateva muzee in R.Moldova…
    http://www.icommoldova.org/apps/links/
    daca iti e frica de coada de la vama, poti sa le vizitezi virtual!!!
    ;)

  5. Comentariu scris de dana
    Publicat la data de 16.7.2010, ora 12:56 pm

    interesant articol, mai ales ca sunt scoase in evidenta muzeele din Moldova vazute de un strain.

  6. Comentariu scris de Lumi
    Publicat la data de 17.7.2010, ora 10:54 pm

    Imi place nota amuzant-informativa a articolului.

  7. Comentariu scris de liana dupont
    Publicat la data de 21.7.2010, ora 5:13 pm

    Foarte frumos comentariu,incarcat de sensibilitate si date concrete! Imi pare rau ca inca nu am vizitat Moldova,dar sper sa pot vedea acest patrimoniu de exceptie. Nimic nu e mai interesant,decat sa te incarci de cultura si sa adaugi imaginea locului vizitat,incat oricand sa rememorezi cu emotie acele clipe .. Felicitari organizatoarei !!!!

Trackbacks

Lasa un comentariu


La 220

Aboneaza-te la RSSFii la curent! E gratis! Aboneaza-te prin RSS si citeste articolele in feedreader imediat dupa publicare.

Pub

Comentarii recente

Uichendist pe Twitter

No public Twitter messages.

Youtube, eu tube, noi tube