Istodor de sfirsit de saptamina: ponturi, socuri, aventuri

Categorii: Mincare si bautura traditionala, Poza Cultura Istorie

Moecceni in caruta

Sînt în Moeciu, la Valahia Inn. Mi se recomandă: ceafă, bulz, pastramă, must proaspăt, păstrăv. Vin de Recaş. E pensiunea unui romîn dus-întors din America. Chelnerul îşi cere scuze că a-ntîrziat cu meniul, că a vărs Leffe pe jos, că nu are salată de sfeclă cu hrean. Cohen cîntă. Pe masă trandafiri şi flori ca la Athenee Palace. Chiar acum “Berlin”, uite, ascultaţi:

Ceea ce mă înspăimîntă în Bran-Moeciu sînt betoanele, sînt megalomanii. Cheile Grădiştei, hotelul lui “Mazăre”, demenţa lui “Patriciu”, cu Vila Bran şi stîna tradiţională, hectare întregi de betoane-asfalturi, orăşele în sine, nesimţite. Voi povesti mîine mai mult. Mi-a venit mîncarea.

Cu două seri-napoi, vineri, am stat, vă amintiţi, nu?, la o familie Bucureşti-Constanţa. Şi cîte am povestit… am povestit despre turişti. Că nu sînt cum cred eu. Nu, unii întreabă de la telefon: “staţi cu noi în casă?”. Întreabă ca ei să se destrăbăleze şi gazda de la Raza Soarelui a prins momentul cînd se făcea perversiuni în casă. Nu, nu mai vrea astfel de oameni. Să se ducă în Moeciu unde vor.
alţi turişti vor ieftine camerele şi acces la bucătărie. “Păi, ştii cît mă costă oul tău fiert?”. Iar avea dreptate. Vin mitocani, domle şi te face să urăşti locul. Aşa a început, aşa nu mai vrea… Mai povestesc lucruri de la Rază.
Acum îmi amintesc de prima mea legendă cu Moeciu, acum zece şi mai bine de ani, cînd era Moeciu juma din cît e acum:
erau nişte yoghini pe o pajişte şi au îndurat trei zile de meditaţii şi verdeaţă şi a venit hramul bisericii din deal şi şi-au pus plasele la intrare, era coadă de plase, de plastice, de fesuri, şepci la mese pentru că venau localnicii să-şi sfinţească mîncarea. Era sufocant, urlet după mîncare sfîntă. Duminică, după ora 14, Moeciu s-a scuturat de transpiraţie şi meditaţie. E, a rămas Mario, gurul şi pe la ora 15, cînd rata, autobuzul local era pe la Braşov, a încins nişte grătare, grătare, savoare, o nebunie. Eu, cazat peste gard, eram invidios. Mîncat, muream de foame.

azi, meditaţia este doar legată de megalitice.

Peste o oră plec. Voi posta diseară, din Bucureşti, am zeci de poveşti. M-am moecit?

Taguri , , .
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

2 comentarii

  1. Comentariu scris de Criminal Periculos
    Publicat la data de 12.10.2009, ora 10:30 am

    “UICHENDISTULE”, CUM SE SCRIE “ROMÂN”? (sau esti analfabet?)

  2. Comentariu scris de Istodor
    Publicat la data de 12.10.2009, ora 11:01 am

    criminale, uite: âââââââââââââââââââââââââââ,
    ââââââââââââââââââââââââââââââââââââââ
    ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Trackbacks

  1. Moeciu: Raza Soarelui are dreptul la replica. Vorbeste despre unul ca mine si de capcanele unui uichend. » uichendist.ro
    13 October 2009
  2. uichendist 2009: calatoriile mele, damblaua mea, jocul nostru life si live, bucuriile voastre » uichendist.ro
    28 December 2009

Lasa un comentariu


La 220

Aboneaza-te la RSSFii la curent! E gratis! Aboneaza-te prin RSS si citeste articolele in feedreader imediat dupa publicare.

Pub

Comentarii recente

Uichendist pe Twitter

No public Twitter messages.

Youtube, eu tube, noi tube