Categorii: Calarasi-Ostrov, Poza Cultura Istorie
- Ordine şi curăţenie.
- Acum, la cîteva ore după Călăraşi senzaţiile mi s-au aşezat. Precum oraşul e aşezat şi el. E o senzaţie a istoriei care şi-a făcut treaba. Boierimea-negustorimea şi-a făcut casele, gata şi-a încheiat rolul istoric. Comuniştii au lucrat şi ei la Călăraşi, gata şi-au încheiat şi ei rolul. Grădina zoologică are mîndria ei. E pusă bine deoparte. Călăraşiul e bine delimitat. Zoo la zoo, combinatul prăbuşit la combinat prăbuşit. Statui la statui. E un oraş făcut de un copil ordonat. Nu străluceşte prin nimic, dar are de toate.
- Părăsire. Pentru că-i eveniment.
- Iarăşi zi de 13: ghinion că n-am putut vedea Muzeul Dunării: “plecăm la o şedinţă” şi nici întîlni pe redactorul şef de la Pămîntul, opozantul lui Evenimentul de Călăraşi, plecaţi cu toţii la o sărbătoare la Consiliul Judeţean, nu ştiu cîte sute de ani de liceu local.
- E multă statuie în Călăraşi.
- De la preaurecheatul primar vechi la Burebista-Decebal-Dromihetes-Carol 1, Voievozii neamului s-au adunat la sfat în Călăraşi. Statuile nu depăşesc nivelul didactic. Şi, de aceea, Călăraşiul cred că poate fi un bun oraş ca material didactic. Ştiţi cum ne scoate învăţătoarea să ne arate natura la orele de biologie de clasa a treia? Pe materii: ai case negustoreşti-ai blocuri-poţi preda istoria mergînd la faţa locului, aşa cum tot pentru istorie, ai statuile voievozilor. Mergi cu şcolarii şi le arăţi la faţa locului, uite ăsta e ăsta, ăsta e ăsta. Grădina zoo e bună pentru materiile: zoologie-biologie. A, pentru artă abstractă e bun Călăraşiul. Are. Din fier de la Combinatul făcut praf, se înalţă u păianjen, diverse turbine, încovoieri, o lupoaică cu capul căzut.
- Fabula: cum se inteleg turistii
- Singurii turisti din ultimii ani cred că au fost doi. Eu şi un bulgar. Iată cum ne-am înţeles. Vezi filmuletul pe canalul youtube al uichendistului.
Publicat la data de 14.11.2009, ora 5:46 pm
M-am nascut si mi-am petrecut in acel oras aproape 18 ani din viata, cei mai frumosi.Dupa terminarea liceului, in 1960 am mai trecut pe acolo pentru ultima data , in 1980 la intilnirea de 20 de ani. Fugit ireparabile tempus.Mi-ar face placere sa regasecc colegi de generatie sa depanam amintiri prin internet.In ce priveste soarta combinatului , era de asteptat sa pateasca ce a patit. Ca toata industria construita aiurea , din care combinatul de la Calarasi nu e decit o biata picatura.Generatiile tinere trebuie sa-i gaseasca un nou rost orasului , care sa corespunda nevoilor lor si nevoilor copiilor lor.Le doresc succes!
Publicat la data de 15.11.2009, ora 7:57 pm
Pe cand in Giurgiu? La doi pasi de Bucuresti…
Publicat la data de 15.11.2009, ora 8:00 pm
vera, vin in giurgiu si-n ruse si-n veliko tirnovo. e ispititor ca e aproape.