Categorii: Calarasi-Ostrov, Rating in endorfine, Socotelile
Drumul este bun pînă la Chiciu. E Autostrada Soarelui pînă la Lehliu, apoi prin Călăraşi ieşi în Chiciu. După trecerea de la Ostrov, drumul nu e găurit, dar plin de surprize: ba, pietros, ba cimentat, ba asfaltat. Atenţie seara la biciclişti, beţivi, cîini, căruţe. Umblă brambura. semnalizarea locaşurilor de cult, a locurilor de vizitat e corectă.- Mîncare, băutură, cazare. Pensiuni, hoteluri, cum ieşi din Călăraşi, nu sînt. Zona nu există pe harta cazărilor. Ori dormi la bulgari, ori, la Murfatlar. Mîncarea tradiţională, restaurante de peşte nu sînt. Nu mori de foame, dacă te îndopi cu sărăciile de biscuiţi, alune, seminţe. Bun, dacă nu faci pe turistul, poţi apela la bunăvoinţa oamenilor, nu mă îndoiesc, dar nu asta e ideea uichendistului. Aşa cum poţi dormi la Dervent sau Sf. Andrei, mănăstiri ce te primesc sînt sigur, dar repet, intri în aventura întrebărilor, îndoielilor, ori nu face asta uichendistul.
- Unde am mîncat totuşi? Unde am dormit?
La Murfalar în cramă. Au 6 dormitoare, mobilate modern. 100 lei, pat dublu-apă caldă-căldură. E superb să te trezeşti dimineaţa în podgorie. E nevoie de rezervare. De mîncat, tot la Murfatlar. Bucătăria e modestă. Am luat o pastramă cu mămăligă, un vin 7 Hectare, 50 de lei.
Unde am mai mîncat? La Silistra, la bulgari. La tanti Sofia, în piaţa centrală, un cîrnat-doi castraveţi-o chiflă-o bere bulgărească= 4 leva. Greu de uitat. Nu mi-au iesit bube, un cîrnat plin de carne, ca o friptură, iar murăturile, un deliciu. De ajungeţi, căutaţi taraba, e ultima din piaţă, cu ieşire la blocuri.
4.Istoria, lăcaşele de cult
Adamclisi, Peştera Sfîntului Andrei, Dervent, Păcuiul lui Soare. Ca idee: nu vă uitaţi după chestiile noi, arată sclipicios şi urît. Vedeţi peştera, de vreţi peştera Sf.Andrei, vedeţi crucile, de vreţi Dervent, mergeţi la Muzeu să vedeţi ce-a rămas din Adamclisiul vechi, luaţi barca şi mergeţi la Păcuiul lui Soare. În rest, trăiţi bîlciul făcut de oameni.
După ce v-aţi scuturat de chiciul turistic al zonei, e pelerinaj de bizoni, cu expresii şi inventivitate fără legătură cu Dumnezeu, bucuraţi-vă de nişte locuri cum rar întîlneşti, inexplicabile clar pentru istorici. Degrabă şi pe veci legende, nu se ştie cît de realităţi istorice. Trăitul în această geană de mit te întoarce la începuturile lumii. E o mirare deplină.
Sub orice felie de pămînt se ascunde misterioasa Dobroge. Păşeşti cu fascinaţie: pămînt şi legendă. Atît.
Călăraşiul? Material didactic. Merită o oprire. Case vechi şi grădină zoo.
5. Şi acum RATINGUL călătoriei mele Călăraşi-Ostrov-Silistra-Dervent-Păcuiul lui Soare-Peştera Sfîntul Andrei-Adamclisi-Basarabi/Murfatlar.
- Nu cred că mai mult de 3 endorfine merită locul. Fără cazare, fără locuri de mîncare. Ce te atrage?
Dorinţa de a trece prin miraculosul deal dobrogean, coborînd şi urcînd singur în trepte spre suprema Dunăre. Da, ai senzaţia că vrei să vezi de la volanul maşinii lumea aceea preistorică ce se frămîntă în măruntaiele dealurilor. Vrei să treci spre Constanţa printr-o zonă cum rar vezi.
- E nedefinitul, neclarul aici:
- e istorie-e legendă?,
- e minune-e doar piatră veche desenată de vînturile Dobrogei?
- e deal plăsmuit de natură-e zonă religioasă presărată de semne, interpretabile în tot soiul de feluri.
- Ce vezi după Ostrov încolo poate fi interpretat oricum. Şi asta încîntă închipuirea. Istoricii-teoreticienii îşi bat degeaba capul.
- Şi de aceea nici turism nu poate fi găsit aici. Ci doar pelerinaj.
În rest, sărăcie a omului, naivitate nebună. În seara asta vă voi oferi un interviu cu un locuitor al zonei. Poveste de dragoste şi supravieţuire. Merită de citit seara.
