Categorii: Aici plecam de-acasa, Mincare si bautura traditionala, Paris, Poza Cultura Istorie
Vineri seara, era frig, eram spre Hotel La Fleche D’Or. Mă pătrunsese rău frigul şi am pătruns şi eu lîngă Saint Lazare, lîngă gară, la o cîrciumă. Era un du-te-vino blînd în La Ville d’Argentan. 4, rue d’Amsterdam.
Mi-am luat Moules frites + Biere Kronenburg 13 euro. Apoi, am tras cu ochiul la un Grog cu Cognac 5,40 euro. Nimic din ceea ce mîncasem şi băusem nu avea să anunţe ceea ce mi se va întîmpla.
Întîlnirea cu Stăpînii lumii. Au intrat pe rînd: Iisus, Moş Crăciun, Turnul Eiffel şi Somnul de la Zara. Eu schimbam băuturile, ei au adăstat ore cu o bere-n faţă. Se aşteptau unul pe altul, sorbind, încet, încet, ignorînd berea, ignorînd frigul. Le era bine.
Iisus avea pălărie şi plin pe coate de cretă. Moş Crăciun avea o fierbinţeală, o nerăbdare, o nemulţumire-n buzunare, că tot îşi îndesa şi scotea mîinile. Turnul Eiffel înalt, bineînţeles, era cu surtucul înţepat şi luminat de un gînd ce nu-i al lui. Somnul de la Zara? Era superb, bărbat de drum lung, mustăţi de muşchetar. Păreau aşa născuţi. Timpul era în halbele de bere în d’Argentan.
Eu mă luptam cu ultimele Moules, prost curăţate de bucătar. Sugeam lacom vulva fără păcat. La Villa d’Argentan. 4, rue d’Amsterdam.
Cred că Somnul de la Zara a deschis gura despre Rusia. Da, mama Rusie, puternică. Iisus a spus că Somnul se pişă pe el. Da, puternică a fost întotdeauna Rusia, dar Puterea nu-nseamnă corupţie, dezlănţuita gheară a îmbogăţirii întinsă peste Europa. Moş Crăciun nu avea de gînd să intre-n joc, iar Turnul Eiffel privea spre uşă. La d’Argentan.
Nu, nu asta vorbeau ei de obicei. Iisus ceru cîteva firfirici. De-o bere viitoare. Şi dispreţul Somnului de la Zara îl făcu să uite repede de cuvînt. Nu se făcea. Nu era cu putinţă. Iisus să se gîndească la viitor? Ce-i asta? La d’Argentan.
Atunci Moş Crăciun aduse vorba cadou. Despre FeMeia care mînca în FIEcare zi. Şi-ntradevăr, în D’Argentan a intrat o femeie. Curată, înaltă, trecută. Nu, nu era dintre ei, nu stătea la bar să flecărească. O porni spre fundul crîşmei şi ceru bere. La d’Argentan.
Şi Iisus spuse că Femeia care mănîncă în fiecare zi se va aşeza picior peste picior ca să-ţi ştranguleze burta. Şi previziunea era adevărată. Această previziune îi animă pe toţi. Cred că, iar după o sorbitură, fără zgomot, la unison, automat, chiar, cu toţii s-au aruncat în a vorbi despre Femeia ca fiind Puterea, Puterea, Rusia? La d’Argentan.
Acum, carnal, au vorbit despre Adevăr, Dreptate. Auzeam disparat că-mi luasem grog şi-l sorbisem fierbinte. Aşa că am aflat doar de minciună. “minciuna este mama adevărului”. Murim şi nu ştim ce-i adevărul, dar murim. Certitudinea? trăim în minciună.
Uită-te Iisus la tine? Moş Crăciun, te prăbuşeşti, la ce-ţi foloseşte să mănînci?” Turn Eiffel, stai în ploaie ca să vinzi Turn Eiffel. Şi Somnul? Să stăpîneşti, asta-i viaţa. altfel nu contează. Da, ca Rusia? Nu, ca Rusia. avem şi noi metode. Şi spuse Somnul: Reclama, bă, reclamă sîntem cu toţii, nimic altceva. Urlăm, trăim, da. Dar Iisus era bun: Uite, uite Femeia care mănîncă în fiecare zi. Ea chiar dacă-şi strînge stomacul, să nu ceară cît vrea ea să ducă, cît vrea, mănîncă, stăpîneşte. Face amor? Somnul tăie maioneza: Se iubeşte pe ea. atît. Altfel n-ar mînca. Noi doar bem. Mîncăm rar, fără chef.
E, coborînd spre burta femeii, Stăpînii Lumii s-au lansat într-o discuţie neruşinată despre cum ar avea vulva. Piramidă, drac, tandră. Aici nu s-au înţeles deloc. şi nu glumeau. Fiecare-şi dorea închipuirea sa, umblatul lui, lumea lui. Niciunul n-ar fi cedat celuilalt favoarea Femeii care mănîncă în fiecare zi. Dar discuţia despre ce nu se vedea, era prea de tot. La d’Argentan.
Aici mi-am terminat grogul. La d’Argentan.
Şi peste noi toţi, eu, uichendistul, Iisus, desenatorul cu cretă al lui iisus din faţă de la LaFayette, Moş Crăciun, cerşetorul cu scufie de Moş, Turnul Eiffel, ambulantul cu chiciuri Turn Eiffel pe lanţ şi Somnul de la Zara, cloşarul ce dormea în faţă la Zara, s-a aşternut tăcerea. Un cîntec de acordeon se strecura din gară tăcut. Suna cam “Mon Amant de Saint Jean”
A, bine moules mele erau înecate într-un sos de vin, dar prost spălate, dădeau ceva de spălătură de vase. Cartofii prăjiţi erau scăldaţi nesimţit în apa aia cu vin cică. Grogul era fără gust. Dar n-avea nici cea mai mică împortanţă. eram deplin La d’Argentan. de ce? Femeiacaremincainfiecarezi comandase si moules. La d’Argentan.
Publicat la data de 16.12.2009, ora 2:44 pm
domnu- Eugen, mancati bre mule’ doar la “Chez Paul”, este un fel de franciza, dar sunt bune, corecte, nu inselate din vin, sa le gustul de vechi.
Radu