Categorii: Aici plecam de-acasa, Rosia Montana

Care-i parerea voastra? Eu, vazind discutiile iscate din nou si iarasi despre Rosia Montana, am preluat un articol din “Dilema veche” al Iaromirei Popovici. Daca Renate Weber si Adina Valean si-au spalat rufele de aur in public, prin birouri, iata doua puncte de vedere ale reporterilor Dilemei. Ajunsi la fata locului.

Ce poti face in Rosia Montana? Discutie nesfirsita despre Gold si Rosie.

Sa DORMI. Sa ManINCi. La Abrud. La pensiunea Detunata-Abrud. 800.000 dubla, mincare ca la Bucale. Dar povesti unice. Afli despre piticii ce umbla prin mintea localnicilor. Unul dintre ei, Cozma are si un os urias de urias:

“se pare că piticii din Albă ca Zăpada nu erau singurii care scormoneau în adîncurile pămîntului, după comori; undeva în zona Roşiei Montane s-au descoperit nişte galerii asemănătoare, adică mai mici decît normal. Una din ipoteze este că cei care lucrau acolo ar fi fost chiar… pitici. Cozma are o teorie privind existenţa unor galerii, de astă dată imense, cît de 5 ori înălţimea unui om… evident, în acest caz, populate de…uriaşi! Spun “mai dovedite” nu fără motiv, ci pentru că – adaugă dl Cosma – în cazul uriaşilor s-a găsit şi un os remarcabil: cît un buştean pe care cinci oameni încăpeau să stea şi să fumeze.”

Sa vorbesti cu oamenii. Asa ca uichendul e unul de pasiuni si cianuri. Acum parte din reportajul Iaromirei Popovici. Partea a doua expune parerea oengistilor astazi, pe uichendist.ro.

Si articolul cu parerea Stelei Giurgeanu, mai mult despre Goldu’ . AICI.

ROSIA AUR PAMINT BLESTEMATO-BENEFIC

“Roşia Montană este o localitate complicată: dacă cei care se opun proiectului “Roşia Montană Gold Corporation” spun că aurul de acolo este un blestem, nişte observatori mai optimişti, din afară, pot afirma că este un loc binecuvîntat.

0. aurul cu cea mai mare rezervă din Europa, 350 de tone (conform Studiului etnologic despre Roşia Montană, Bucureşti, DAIM, 2004, coordonat de dr. Paula Popoiu, cu sprijinul SC RMGC SA).

1. reprezintă cea mai veche localitate din România atestată documentar, aflăm din filmul Noul El Dorado (regizor Tibor Kocsis), de 1870 de ani – se precizează pe site-ul ONG-ului local din opoziţie, “Alburnus Maior”;

2. subteranele comunei sînt doldora de vestigii romane şi de galerii aşijderea,

3. mineritul a dat de lucru neîntrupt de sute de ani în zonă;

4. obiecte de patrimoniu, cele de suprafaţă, şi anume o serie de clădiri monument istoric, din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, printre care:

a. biserica greco-catolică,
b. cea ortodoxă, “Casina” – pe vremuri, rezervată jocurilor de noroc şi balurilor.

5. merită menţionat şi relieful, foarte variat şi aparte, alcătuit dintr-un amestec de culmi (printre care unele cu forme ciudate, precum Piatra Corbului, Despicata), coline, văi adînci, platouri, destule ape curgătoare, plus cele subterane, rezultate în urma mineritului, şi lacurile artificiale sau tăuri, dintre care 5 mai există şi astăzi.

VORBE DE ZIUA MORTILOR

• Am nimerit în Roşia Montană chiar de Ziua Morţilor. Aşa am avut norocul să-i întîlnim, într-unul din cimitirele comunei, şi pe o parte din cei rămaşi, cît şi pe unii dintre cei care au vîndut şi au plecat.

Dl Cornea, vicepreşedintele “Alburnus Maior”, spune că, acestora din urmă, le-ar pune cîte un “T” pe poartă, de la trădător, şi că cei mai mulţi dintre ei nu sînt băştinaşi adevăraţi, adică născuţi şi crescuţi aici. O altă acuzaţie este că oamenii îşi vînd morţii: adică primesc bani de la companie ca să accepte să-şi ia morţii cu ei, acolo unde se duc, fie la Abrud, Alba sau Cluj.

Cei pe care i-am întîlnit, evident, îşi aveau morţii – încă – în Roşia.

“Am plecat la Abrud – mărturiseşte Ana Bar – acum 3 ani, am luat 2 miliarde 200 de milioane pentru casă. Mi-am cumpărat una faină la Abrud. Am făcut-o ca să aibă de lucru copiii mei. Ce să mîncăm aici?”.

Camelia Manole, o altă doamnă de vîrstă mijlocie, e mai conciliantă: “E bine şi-acolo, îmi place şi aici. Mi-a fost foarte greu să mă adaptez. Nu pot avea gospodărie, stau la bloc. Am plecat pentru copii. Bine ar fi să se lucreze şi să fie locuri de muncă. Nu ştim dacă spun adevărul”.

Alţii au ales să rămînă, dar nu din principiu: “Locuim aici, unde se va face exploatarea. Mi s-au oferit pe casă 1 miliard, 2, 3, 4… Dacă mi-ar oferi mai mult, aş pleca. Aici, oricum, nu produc nimic” – ne spune un roşian anonim.

Există şi idealişti: “Ne place foarte mult aici. Să nu alunge oamenii. Aici lumea a trăit bine: aveau salarii mari din minerit, o vacă acasă. Nu a fost colectivizare. Ar putea rezista în continuare aici, ar face turism” (Viorica Ciulea).

Şi, ca să nu încheiem într-o cheie prea sobră, să nu-i uităm pe nelipsiţii scenarişti:

“De ce au venit Gabriel la Roşia? Cred că dvs. ştiţi mai bine decît mine ce se ascunde aici: chestie politică – Ardealul nu trebuie cedat investitorilor de peste graniţă. Atîta timp cît sînt fantomele astea aici, nu mai intră alţii” (alt anonim roşian).”

Taguri blog travel, blog turism, calatorie, calatorii, citybreaker.ro, Dilema veche, dor de duca, Duhul aurului, dus de-acasa, eco, endorfina, hoteluri, Pensiunea Detunata Abrud, pensiuni, Piticii Aurului, Romania, Rosia Montana, site travel, site turism, traditii, travel, turism, uichendist, uichendist.ro, weekend.
Aboneaza-te la feed-ul RSS sau citeste articole similare din lista de mai jos (daca exista).

Uita-te mai jos, poti lasa un comentariu!